In Romania de-a lungul timpului s-au folosit mai multi elipsoizi de rotatie, cum ar fi :

Clarke(1880), Bessel(1841), Hayford(1909), Krasovski(1940),WGS-84.

Elipsoidul de rotatie(referinta) oficial in Romania este elipsoidul Krasovski(1940), care se foloseste din anul 1951 si care are urmatorii parametric geometrici :

• Semiaxa mare : a = 6 378 245, 000 00 m ;
• Semiaxa mica :  b = 6 356 863, 018 77 m ;
• Turtirea geometrica : f = 0, 003 352 329 869 = 1/298,3 ;
• Prima excentricitate (la patrat) : e² = 0, 006 693 421 623 ;
• A doua excentricitate (la patrat) : (e´)² = 0, 006 738 525 415 ;
• Raza polara : C = 6 399 698, 901 780 m

• Terenurile arabile ;

• Viile ;

• Livezile ;

• Pepinierele viticole ;

• Pepinierele  pomicole ;

• Plantatiile de hamei si duzi ;

• Pasunile, fanetele ;

• Serele ;

• Solariile ;

• Rasadnitele ;

• Terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare ;

• Amenajarile piscicole ;

• Drumurile tehnologice si de depozitare.

Terenurile cu destinatie forestiera

• Terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica ;

• Terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive – stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape

• Albiile minore ale cursurilor de apa ;

• Cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie ;

• Bratele si canalele din Delta Dunarii ;

• Fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.

Terenurile din intravilan

• Toate terenurile, indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala

• Cele folosite pentru transporturile rutiere ;

• Feroviare ;

• Aeriene ;

• Navale ;

• Cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale ;

• Terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii ;

• Rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

• Extrasul de Carte Funciara pentru informare si Copia Actului de proprietate sau alt act de detinere valabil incheiat (de exemplu : Contract de Concesiune, Arenda, Inchiriere), insotit de acordul proprietarului;

• Documentatia Cadastrala;

• Certificatul de Urbanism ( se ia de la Primarie ), insotit de Planul de Incadrare in Zona si de Planul de Situatie in care se evidentiaza suprafetele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol;

• Avizul Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare.

• Extrasul de Carte Funciara pentru informare;

• Copia Actului de Proprietate sau a altui act de detinere valabil incheiat (de exemplu : Contract de Concesiune, Arenda, Inchiriere), insotit de acordul proprietarului;

• Documentatia Cadastrala;

• Certificatul de Urbanism, insotit de Planul de Situatie si de Planul de Incadrare in Zona; Planul de Situatie va evindentia suprafata propusa pentru scoaterea din circuitul agricol;

• Documentatia pentru incadrarea terenului in clase de calitate;

• Expertiza de evaluare a terenurilor efectuata de evaluatori atestati de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;

• Copii ale documentelor de plata a taxelor de protectie la Fondul de ameliorare a fondului funciar, virate in conturile Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

• Avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului;

• Avizul Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare;

• Avizul Directiei consolidarea proprietatii, reforma structurilor de exploatare si conservarea solurilor si/sau al Directriei generale implementare politici sectoriale si de piata;

• Memoriul tehnic al lucrarii, in care se descrie obiectivul de investitiei.

• Planul Urbanistic Zonal si regulamentul local aferent acestuia

• Planul Urbanistic de Detaliu

Punctele sunt situate pe pozitii dominante si repartizate pe teritoriu in colturile unei retele de triunghiuri, pozitia acestor puncte fiind determinata cu precizie mare, prin coordonatele rectangulare X, Y si Z.

Ansamblul triunghiurilor care acopera teritoriul de masurat se numeste canevas.

Reteaua Geodezica de stat sau Reteaua de Triangulatie : reprezinta reteaua de puncte de sprijin ce formeaza baza tuturor ridicarilor planimetrice.

In functie de distanta dintre puncte, de precizia masuratorilor si calculelor, punctele ce formeaza Reteaua Geodezica se clasifica astfel :

• Ordinul  I , avand punctele ( varfurile triunghiurilor ) situate la 20-60 km, in medie 30 km;
• Ordinul  II, varfurile de triunghiuri sunt intercalate in Ordinul I si la distante intre 10-20 km, in medie 15 km;
• Ordinul  III, punctele sunt dispuse in interiorul triunghiurilor de Ordinul II , la distante de 5-10 km, in medie 7 km;
• Ordinul  IV  , cuprinde puncte situate in interiorul triunghiurilor de Ordinul III si sunt situate la distanta medie de 3 km;
• Ordinul  V , sunt punctele intercalate in triunghiuri de Ordinul IV la distanta medie de 1,5 km.

Triangulatia geodezica  de ordin superior este formata din punctele de Ordinul I, II si III, desfasurate de-a lungul paralelelor si meridianelor, alcatuind asa numita Retea Primordiala , care face legatura cu retelele statelor vecine.

Triangulatia geodezica de ordin inferior, numita si Triangulatie Topografica, constituie Reteaua de Indesire si este alcatuita din punctele de Ordinul IV si V.

Triangulatia topografica se foloseste pentru indesirea retelei de puncte de sprijin, in vederea legaturii masuratorilor de detaliu de puncte geodezice. Principalele caracteristici ale triangulatiei topografice sunt urmatoarele :

• alegerea punctelor se face cat mai aproape de suprafetele pe care se vor efectua masuratorile in detaliu. Numarul lor trebuie sa asigure densitatea ceruta de un punct la 2.5 – 5 km patrati;
• distanta intre puncte sa fie de 1 – 3 km;
• triunghiurile formate sa fie cat mai apropiate de cel echilateral, evitandu-se unghiurile mai mici de 40 g sau mai mari de 160 g;
• sa aiba vizibilitate la celelalte puncte care intra in forma de canevas stabilita;
• raportul dintre lungimile maxime si minime ale vizelor de determinare sa nu fie mai mare de 3 : 1 ;
• laturile care formeaza bazele de triangulatiei sa fie masurabile direct si sa aiba o lungime de 600-1500 m.

Triunghiurile formate prin unirea punctelor se pot grupa in mod direct, deosebindu-se urmatoarele forme de canevas :

• poligon cu punct central;
• patrulater;
• lant de triunghiuri;
• lant de patrulatere;
• lant de poligoane;
• retea complexa.

Alegerea forme de canevas depinde de conditiile de teren si de operator, dar in acelasi timp si de precizia cautata, deoarece formele poligonale si complexe de triangulatie asigura o precizie mai mare decat lanturile de triunghiuri sau patrulatere.

Se indica ca cel putin o latura a canevasului sa fie delimitata de doua puncte geodezice de ordin superior cu coordonate cunoscute. Aceasta latura va servi ca baza de calcul sau baza de pornire.

Din coordonatele rectangulare ale punctelor de la extremitatile bazei se poate calcula atat lungimea bazei ( distanta orizontala redusa la elipsoid ), cat si orientarea ( azimutul ) acestei directii.

1 palma Serban Voda = 0.246 m

1 stanjen Serban Voda = 1.97 m = 8 palme

1 prajina Serban Voda = 5.90 m = 24 palme

1 palma Constantin Voda = 0.252 m

1 stanjen Constantin Voda = 2.02 m = 8 palme

1 prajina Constantin Voda = 6.06 m = 3 stanjeni = 24 palme

Pentru Moldova :

1 stanjen = 2.23 m

1 prajina = 8.92 m = 4 stanjeni moldovenesti

Pentru Banat, Ardeal si Bucovina, pana in anul 1918, pentru masurarea distantelor, s-au folosit : stanjenul sau klafterul cu multiplii si submultiplii sai :

1 stanjen vienez ( 1 klafter ) = 1.89 m = 6 picioare ( 6 fuss )

Metrul este definit ca fiind a 299792458- a parte a distantei parcurse de lumina in vid, intr-o secunda.